Dacă vrem să vedem plantele noastre sănătoase și viguroase, să admirăm o înflorire luxuariantă și să culegem recoltă bogată, acestea trebuie fertilizate. Îngrășămintele sunt foarte necesare pentru grădină, dar sunt atât de costisitoare. Deci, haideți să învățăm să le înlocuim pe cele din comerț, cu îngrșăminte făcute în casă.
Utilizarea cenușii pare simplă, însă există câteva secrete, care, dacă nu țineți cont de ele, o fac ineficientă sau chiar periculoasă pentru plante.
În grădinărit, pot fi utilizate toate tipurile de cenușa. Cenușa de lemn conține o mulțime de elemente, înafară de azot, necesare plantelor pentru o dezvoltare sănătoasă și într-o formă accesibilă. Funcția ei principală este dezacidificarea solului.
Cenușa de mesteacăn: conține cel puțin 36% de calciu, 13% de potasiu și 7% cu fosfor. Nivelul înalt de calciu duce la scăderea acidității solului. Dacă pământul este alcalin, nu adăugați multă cenușă, necătând la beneficiile ei.
Nu cunoașteți valorile ph-ului solului dumneavoastră? Vă ajută frunzele de sfeclă roșie: dacă sunt roșii, atunci solul este acid, dacă verzi cu dungi roșii – slab acid, dacă verzi cu petioli roșii – neutru.
Nu cultivați sfeclă roșie? Analizați buruienile: pe sol acid crește măcriș, panseluță, coada-calului, pătlagină, trifoi alb, ranunculus.
Dacă acesta este cazul dumneavoastră, atunci cantitatea recomandată de cenușă de lemn este de 2-4 kg pentru 10m² și se utilizează 1 dată în 3-4 ani.
În cazul solurilor grele, cenușa se folosește primăvara și toamna, atunci când se sapă pământul. Dacă solul este argilos, cenușa se adaugă doar primăvara.
Cenușa presărată și lăsată la suprafață își pierde rapid proprietățile, deci trebuie acoperită cu sol.
Astfel de buruiene ca volbura, macii, hypericum (pojarniță) și urzica indică faptul că solul este alcalin. În astfel de grădini, se folosesc cantități mai mici de cenușă combinată cu turbă acidă.
A doua funcție a cenușii este fertilizarea. Există câteva aspecte importante de care trebuie să țineți cont. Primăvara, plantele au nevoie de azot. Dacă adăugați și cenușă, acidul din amestecurile cu azot neutralizează alcalinitatea. Deci nu folosiți ambele îngrășăminte concomitent, ele devin ineficiente. Între cele 2 fertilizări trebuie să fie păstrat intervalul de 1 lună.
Iar dacă nu aveți posibilitatea să faceți acest lucru, atunci iată pașii care trebuie să-i urmați: udați plantele cu soluție de cenușă, iar peste o săptămână, adăugați azot la suprafața solului.
Sau, atunci când sădiți plantele, adăugați cenușă la fundul gropilor, iar îngrășămintele cu azot le presărați pe suprafața solului.
Cenușa de lemn nu conține clor. Iată de ce utilizarea acesteia este extrem de benefică pentru plantele, care reacționează negativ la clor: fragi, zmeur, coacăz, cartof.
Varza adoră cenușa, deoarece o protejează de hernia rădăcinilor și de putregaiul răsadurilor. Sunt foarte receptivi la fertilizarea cu cenușă și castraveții, dovleceii și dovleceii patison. Este suficient să adăugați câte 1-2 linguri de cenușă în fiecare groapă, atunci când plantați răsadurile.
În cazul plantării răsadurilor de ardei gras, vinete și tomate, puteți crește cantitatea până la 3 linguri de cenușă. Însă trebuie amestecată obligatoriu cu sol și acoperită, la fel, cu sol, astfel încât rădăcinile materialului săditor să nu intre în contact cu cenușa.
Dezacidificarea solului înainte de plantarea cartofilor, poate fi și trebuie efectuată cu cenușă sau dolomită măcinată. Nu folosiți var stins, evitând astfel afectarea cartofilor de rapăn.
Este foarte comodă utilizarea cenușii pentru îngrășăminte lichide, pe care le puteți folosi pe parcursul întregului sezon. Luați 2 pahare de cenușă pentru 10l de apă. Cu această soluție puteți uda paturile, grădinile cu flori, arbuștii și gazoanele.
Și mai eficientă este infuzia de cenușă. Turnați 3l de apă clocotită peste 1 pahar de cenușă, acoperiți vasul cu capac și lăsați la infuzat pentru 24 de ore. Înainte de utilizare, diluați infuzia cu apă în proporții de 1:3.
Spor la grădinărit!