Aproape tot ce trebuie să știți despre cenușa (de lemn) utilizată în grădinărit!

1. CENUȘA HRĂNEȘTE PLANTELE.

Cenușa nu are azot, dar conține până la 30 elemente minerale: potasiu, calciu, magneziu, fier, siliciu, fosfor, sulf, bor, mangan etc.

Cenușa poate înlocui îngrășămintele cu fosfor și potasiu. În același timp cenușa de lemn și cenușa obținută din arderea paielor conțin cantități diferite de elemente minerale. 100 g de cenușă de lemn (un pahar de 200 ml) conține 3 g de fosfor, 8 g de potasiu și 25 g de calciu. Cenușa de paie are un conținut mai mare de nutrienți — 5-6 g de fosfor și 10-16 g de potasiu.

În timpul pregătirii primăvăratice a solului (dacă toamna nu a fost fertilizat) se adaugă 100 g de cenușă (un pahar de 200 ml) pe 1 m², care înlocuiește o lingură de sulfat de potasiu. De asemenea, după o asemenea fertilizare plantele vor fi asigurate aproape complet cu bor, care aproape întotdeauna este insuficient în solurile nisipoase.

Unii grădinari recomandă adăugarea a 3-5 pahare de cenușă pe 1 m² în timpul săpării și afânării solului (în solurile nisipoase se adaugă doar primăvara). Dar această cantitate poate influența negativ viețuitoarele subterane (îndeosebi râmele), deoarece, de fapt, cenușa este o bază agresivă.

Puteți să nu folosiți cenușa în stare uscată, ci sub formă de infuzie — un pahar de cenușă la o găleată de apă. Utilizați această soluție pe 1-2 m² în timpul irigării în calitate de îngrășământ pentru plante.

Aplicările regulate ale cenușii la baza florilor, tufelor, legumelor și chiar și copacilor contribuie la îmbunătățirea nutriției lor și la creșterea rezistenței plantelor față de afecțiuni și condițiile climatice nefavorabile.

Iar frunzele plantelor, care au fost fertilizate cu cenușă, devin aspre și neplăcute pentru afide și rozătoarele de frunze.

2. PUTEȚI SĂ COMBATEȚI DĂUNĂTORII CU AJUTORUL CENUȘII.

Cenușa nu distruge dăunătorii, dar creează un mediu nefavorabil pentru ei, iar frunzele plantelor devin aspre și inaccesibile pentru afide.

În calitate de repelent se folosește stropirea cu cenușa infuzată pe parcursul a 24 ore (100 g de cenușă cernută la 10 litri de apă). Asemenea duș este iubit în mod deosebit de varză, coacăzi și pruni.

Unii oameni consideră că concentrația mare de cenușă (până la 1 kg pe 1 m²) este capabilă să distrugă viermii sârmă.

3. CENUȘA — MĂSURA PROFILACTICĂ ÎMPOTRIVA PUTREZIRII ÎN TIMPUL PĂSTRĂRII LEGUMELOR

Cenușa este potrivită pentru presărarea secțiunilor de pe rădăcinile cărnoase (de exemplu, ale gherghinelor). Ea contribuie la uscarea suprafeței și formează o barieră pentru diferiți agenți microbieni, care provoacă putregaiul.

De asemenea, este bine să „pudrați” cu cenușă legumele, care sunt pregătite pentru păstrarea iernatică (cartofii, morcovii, sfecla roșie). Această manevră contribuie la prevenirea micozelor și altor maladii ale culturilor, care deseori se manifestă în timpul păstrării lor.

4. CENUȘA CONTRIBUIE LA ÎNCOLȚIREA EFICIENTĂ ȘI RAPIDĂ A SEMINȚELOR, LA FORTIFICAREA RĂSADURILOR.

Mulți grădinari folosesc cenușa pentru înmuierea semințelor înainte de semănare. Se adaugă 2 linguri de cenușă la 1 litru de apă. Se lasă la infuzat pe parcursul a 48 ore, după care se strecoară.

Această infuzie poate fi folosită și pentru fertilizarea răsadurilor de legume și flori ornamentale.

5. CENUȘA ÎMBUNĂTĂȚEȘTE STRUCTURA SOLULUI ȘI ÎMBOGĂȚEȘTE COMPOSTUL.

Spor la grădinărit!

NOU